|
KLOSKA (Ovidiu Closca)
Nascut la Roman, Neamt la 27 Iulie 1977
2000 - Absolvent al Universitatii "Gheorghe Asachi" Iasi ,
Facultatea de Electronica si Telecomunicatii, Sectia
Radiocomunicatii Digitale
2009 - Master in cadrul Universitatii de Arte Plastice si
Decorative "George Enescu" Iasi
2012 - Universitatea de Arte Plastice si Decorative "George
Enescu" Iasi
Traieste si creeaza in Focsani, Vrancea.
- 1998: Expozitie de grafica in cadrul "Saptamanii Artei
Studentesti";
- 1998: Expozitie de grafica - Teatru "Luceafarul Iasi;
- 2002, octombrie : Expozitie personala - Galeriile de Arta
Focsani;
- 2006, iulie: Expozitie personala - Hotel Ibis , Constanta;
- 2006: expozitie personala Biblioteca Judeteana "Panait Istrati"
Braila;
- 2007, ianuarie: Expozitie de grup Art Space 2007 - Centrul de
Cultura "Arcus" , Sfantu Gheorghe;
- 2007, aprilie: Expozitie personal - Galeria Hidalgo, Focsani;
- 2007, octombrie: Expozitie personala -"Espace Cotos" Gallery -
Saint Tropez, Franta;
- 2007, decembrie: Expozitie personala - Galeriile de Arta,
Focsani;
- 2008, iunie - expozitie de grup - " Atelier 35" - World Trade
Center, Iasi, Romania;
- 2008, iulie - "Incandescente si uzuri" - Expozitie personala
Galeria "Tonitza" UAP Art Gallery, Iasi, Romania;
- 2008, iulie - expozitie de grup - " Saloanele Moldovei " -
Galerii si institutii din Bacau, Bucuresti, Chisinau;
- 2008, august - expozitie de grup - " Orasul" - World Trade
Center, Iasi, Romania;
- 2008, august - expozitie de grup - " 4 artisti romani" - Nably,
Franta;
- 2008, noiembrie - "Uzura urbana - interferente onirice - obiect
de arta " - pictura, obiect, obiect pictat, instalatie - Centrul
International pentru Cultura si Arte "George Apostu", Bacau,
Romania.
- 2009, iulie - expozitie de grup - " Saloanele Moldovei " -
Galerii si institutii din Bacau, Bucuresti, Chisinau;
- 2009, noiembrie : Expozitie personala "Urma Memorie" -
Galeriile de Arta Focsani / pictura, interventie grafica pe metal,
instalatie, fotografie.
2011, septembrie - "Flori pentru Kafka" - pictura / Clubul
"Calderon" Bucuresti
|
" Prezenta bine conturata intelectual, dispus la dialoguri
substantiale si neconventionale, pictor si poet totodata,
Ovidiu Kloska nu lasa sa se intrevada formatia sa profesionala de
politehnist sadea. Altfel spus, rationalismul
presupus de tainele ingineriei se mai poate regasi doar in
aplicatia cu care navigheaza pe internet unde comunica
in limbaj post-modern si-si semneaza epistolele virtuale cu
incitanta formula sunt kloska. in rest, avem a face cu
un spirit liber, deschis catre orizonturile fanteziei unde prezenta
ingerilor gladiatori gestioneaza spatiile insomniilor
lucide si se metamorfozeaza in picturi insolite. Exersarea si
performantele in tehnicile moderne ale designului
publicitar i-au adus o reputatie si au devenit antecamera picturii.
In fapt, poet deghizat in pictor, Ovidiu Kloska
vrea sa propuna omului modern un alt tip de imagerie, unde locurile
comune ale picturalitatii traditionale nu-si
mai gasesc locul. Nu respinge clasicii, dar nici nu-i sacralizeaza
printr-o devotiune fara limite. Se simte, in toate,
un om liber. De aici, amprenta personala a fiecarei imagini care se
concentreaza aproape exclusiv in jurul unui
concept abstract, nelinistitor prin mesajul multisemantic.
Expozitia lui de la Focsani a semanat cu perfectiunea unei initieri
in angiologie, viata si petrecerea ingerilor tintind
starea de inefabil, de desprindere mentala din constrangatoarele
chingi ale gravitatiei. De aici, ideea de inger,
privita din perspectiva teologica dar si artistica. Nu este
interesat, ca cei vechi, de insolubile dispute privind sexul
ingerilor, ci doar de populatia ingereasca ce locuieste in
interval. Intervalul este, in fapt, spatiul dintre dumnezeul
din noi si cel din afara noastra. Ingerul nostru pazitor este, cu
vaga ironie, numit ingerul gardian si, in ipostaze
diferite, devine si dominanta ansamblului pictural. Glosele lui
Kloska asupra temei sunt originale si determina
insomnii. In special ale spiritului chemat sa iasa din conventii
prestabilite si sa propuna un alt tip de negociere
cu sacralitatea si neantul. Spirit animat de interogatii
insolubile, el avanseaza cu fiecare opera pe teritoriile
iluzoriului. Nu da sentinte, ci face doar invitatii pentru
calatorii in zonele eterate ale fictiunii si misterului.
Nu uita totusi, niciodata, de unde a plecat desi nu se sfieste sa
afirme ca e traversat uneori de seductiile delirului.
Sta de vorba cu ingerii. Intr-o compozitie cu aspect de despletire
baroca a unor linii luxuriant articulate, face apel
la memorie spre a imagina un posibil dialog cu Ingerul Gardian.
Intrebarile suna adevarat, raspunsurile sunt echivoce.
Tensiunea imaginii asociaza armuri vulnerabile si diafanitati de
heruvimi intr-un spectacol unde trambitele anunta
posibile apocalipse. Cromatismul se impune prin asocieri pretios
rembrandtiene dar si prin sonore griuri metalic
articulate. In "Prima sedinta foto a unui inger gardian" armurile
grele devin din posibile poveri, carcase fragile unde
salasluieste in fapt, credinta. Alteori, spectrul noptilor de
nepatruns presupne asociatii coloristice grave, funebre
in cheie bacoviana iar sarbatorile orgiastice ale impreunarii au
aerul devastator al ereziei. Raporturile dintre culorile
inchise si jerbele de scantei galbene ce inunda cerul compozitiilor
aduce in atentie cuplul cosmic al luminii si
intunericului. Fantezia debordanta, reverberatiile nocturne ale
poeziei, cum sustine pictorul, amplifica sonoritatea
cromatica si sporesc dramatica desfasurare a formelor in spatiul
grafic. Nu intamplator, Ovidiu Kloska aude muzica
sferelor si vede ingeri.
Oscilatia intre real si imaginar, forma si gest desinhibat de
constrangeri impuse de autoritatea traditiei, face ca
pictorul sa reinventeze spatiul din perspectiva unui timp animat
doar de falfairea unicei aripi a ingerului cazut in
pacat. Substantialele comentarii plastice pe o asemenea tema
dovedesc configurarea unei viziuni, implementarea
unei stilistici. Adaugandu-ne neistovitului sau gand introspectiv,
dar si exprimarilor vizionar- poetice cred ca
avem a face cu un creator in toata puterea cuvantului. Iata, vom
spune, un spirit care vegheaza asupra
burghezelor noastre impacari cu noi insine. "
Valentin Ciuca - Critic de arta
"Kloska, in cautarea drumului Damascului
Cu certitudine, arta lui Kloska se inscrie in efortul major al
creatorilor de a detecta si exprima esentele fiintei umane, asa cum
a fost ea modelata de vremuri. Cazuta sub incidenta temporalului,
intr-un spatiu sub-solar, umanitatea s-a vazut nevoita sa-si
contorsioneze spiritul, aproape sa si-l mutileze, prin raportare la
timpurile istorice, morale traversate.
Metamorfozarea perpetua a spiritului a produs urme vizibile,
adeseori chiar si la suprafata carnii, a figurii umane, acolo unde
artistul Kloska a cautat si cauta sa surprinda, prin uneltele
specifice efortului sau, aproape demiurgic, intreaga framantare
launtrica a omului, plasata dincolo de subconstient.
Fie ca exprimarea artistului se produce in piatra, metal, fie pe
panza, ea reda, pe cat posibil, o anumita parte a misterului ce
zace in nuce, in cel mai ascuns loc al fiintei umane, acolo unde
spiritul - prezent ca o boaba de mustar desprinsa din focul
universal, primordial - continua sa palpaie si sa mentina vie
starea fiintiala a naturii umane, alintata de divinitate prin
gestul initial al genezei unice.
Neindoios, universul uman este la fel de incitant in a fi explorat
ca si universul exterior fiintei umane; preluand, insa, indemnurile
inteleptilor antici, care au parasit la un moment dat cercetarea
macrocosmosului in favoarea investigarii microcosmosului
caracteristic fiintei umane, Kloska reia parcursul anticilor prin
prisma artei moderne, aratand, asa cum ne-a creat noua, cel putin,
impresia, ca se gaseste in plina cautare, in aflare a celui spre
care s-au indreptat multi altii inaintea sa, respectiv in
detectarea Absolutului.
Mijloacele artistice nu le comentam; el apartin cu desavarsire
autorului, care pare sa se fi cantonat in areale durabile, prin
insasi materia din care-si compune demersul artistic: piatra, in
special, dar si metal. Se adauga, demersul pe panza ce transpune
aceeasi tendinta stihiala, detectata in operele ce au la baza
piatra, asa cum se regaseste aceasta modelata de alte maini, anume
ale Demiurgului insusi.
Preluarea modelului divin si incercarea proprie de refacere a unui
drum catre radacinile fiintiale ale omenirii - pe cand aceasta,
inca se gasea in etapa luminoasa a ei - reprezinta un efort colosal
pentru orice artist; tocmai de aceea si Kloska insusi, angrenat in
acelasi demers, munceste foarte mult, amintind de efortul sisific
al personajului mitic, acelasi pe care ar trebui sa ni-l imaginam
fericit, mai ales atunci cand coboara din varful muntelui spre
poalele sale, pentru a-si relua travaliul etern.
Chinurile surprinse de artist, pe figurile redate in piatra, metal
sau panza, arata exact etapa ultima a existentei omenirii inainte
de Apocalipsa, eveniment anuntat nu numai de Biblie dar si de alte
carti mari ale lumii, in evi diferiti si momente aparte;
situandu-ne in plan spiritual, este bine sa nuantam asupra ideii de
extinctie a omenirii actuale - extinctie anuntata si prin lucrarile
lui Kloska - in sensul ca nu este vorba despre disparitia
biologica, ci despre metamorfozarea radicala lumii, la un moment
dat, astfel incat sa aiba posibilitatea de a renaste implinita si
rotunda, desavarsita, ca la inceputuri, pe cand se spunea, ca
traversa un ev absolut, impecabil din toate punctele de vedere,
nealterat de ulterioara derulare sub incidenta devoratoare a
timpului.
Speranta ca va veni momentul cand omenirea se va transforma
radical, e redata prin lumea ingerilor ce strabate creatiile lui
Kloska, o lume intuita, bazata pe certa credinta a unei existente
superioare spre care poate tinde fiintarea umana in traiectul ei
catre Eternitate.
Kloska este un artist tanar, remarcat deja in lumea atat de
pretentioasa a artistilor plastici, care continua sa-si caute
drumul Damascului, dar pe care suntem siguri, ca intr-o buna zi, va
avea fericirea sa-l afle."Prof.dr.Fl.Agafitei |
"IMPRESII SI IMPROVIZATII: VERNISAJ OVIDIU KLOSKA
Pentru mine ARTELE sunt o impletitura armonioasa ce exprima
sentimente si trairi profunde. Marturie, acest prim
experiment intre plastician, Ovidiu Kloska si scriitor, Gheorghe
Andrei Neagu, cel care a prezentat lucrarile artistului.
Iar aceasta arta, prin directa impresie produsa asupra
privitorului, acest vernisaj, sugestiv intitulat ?Urma memorie?
a
fost prilej de bucurie. Iata, artistul Ovidiu Kloska si-a propus sa
ne prezinte frumosul in forme si culori. Despre arta si
arta sa, voi incerc sa ma exprim cat mai la subiect. Nu ma aflu la
prima intalnire cu artistul Ovidiu Kloska. Una dintre
expozitiile domniei sale avand ca tema, ingerii (expozitia chiar
s-a numit ?Cartea ingerilor)? a avut un impact puternic
asupra eu-lui meu emotiv. De aceea imi permit acest comentariu din
perspectiva privitorului placut impresionat.
Gandindu-ma ca, in mod special, organul perceptiv al acestei arte
este ochiul, mi-am conturat in minte cromatica si simbolul
culorilor, asa cum au fost ele interpretate de specialistii in
domeniu. Dupa efectul care l-a avut asupra criticii, dupa
tot ceea ce s-a scris si vorbit despre creatia lui Ovidiu Kloska,
mi-am spus ca, domnia sa implineste cu prisosinta
doua, din cele trei conditii esentiale ale artistului: 1) artistul
trebuie sa fie el insusi in tot ceea ce creaza;2) ca
reprezentant
al epocii, artistul are datoria morala sa-si reprezinte epoca; si,
3) ca o datorie de inalta rigoare trebuie sa se alinieze
principiului - ?arta pentru arta?. Cele doua prime principii sunt
riguros respectate de Ovidiu Kloska, cum am spus.
Cat priveste cel de-al treilea, sa lasam timpul sa decida. Ca
mijloc de exprimare artistica foloseste forma si culoarea.
Expresivitatea lucrarilor domniei sale tine de eu-lui launtric.Ca
un prim impact, imaginea socheaza. Forma tine de
oniric. Eminamente senzitiva, as spune, artistul poate fi numit
avangardist (promotor al unui nou curent). Deschizator de
drumuri. Extensie a personalitatii artistului, lucrarile reprezinta
epoca artistului, intr-o imagine virtuala deloc facil de
descifrat. Lumea lui Kloska se cere gandita. Se vrea, sau nu se
vrea descifrata? Important e ca din punct de vedere al
formei, artistul este orb la formele cunoscute si recunoscute.(
Daca Shakespeare condamna pe cei ce nu vibrau
la muzica, vazandu-i capabili de tradari, excrocherii si hotii,
daca Delacroix spunea despre culori, in speta, triada galben-
portocaliu-rosu, ca ar exprima si ar transmite bucuria si abundenta
spiritului, ei bine, despre artistul plastic se spune
ca, ar trebui sa fie orb la formele cunoscute si recunoscute). Din
punct de vedere al formei si cel al cromaticii Ovidiu
Kloska atinge autenticitatea. Ochiul artistului este larg deschis
spre interior, spre eul launtric. Mod de manifestare,
definitoriu
i n actul sau creator. Unde forma si culoarea predomina in maniera
proprie, inconfundabila. Cat despre
intuitie, ea are un rol predominant in arta.Interioritatea si
intuintia, determinand calea spre valoare. Sa ne oprim o
clipa si sa observam nu numai forma( in mod cert originala,
autentica) sa analiza culoarea lucrarilor expuse. Sesizam
alb si negru, culori de baza. Albul insemnand tacere, negrul
simbolizand moartea, doliul; apoi, as trece la gri, o culoare
imobila, lipsita de muzica.Galben, portocaliu... Rosu, ne poarta cu
gandul spre triumful plenar...apoi, violetul. Culoare
obtinuta din rosu, un rosu racit, cum zic pictorii.Viloteul
inseamna tristete, mister...Mai presus de orice, culoarea inse-
amna complicitate intre artist si energiile ei, unde artistul are
permanenta. Un acces continuu si neconditionat. Spun aceasta
din perspectiva privitorului care s-a lasat in voia energiilor
transmise. Spectator, ce a vibrat alaturi de artist, simtind
bucuria,tristetea, maretia, nelinistea, intristarea, insingurarea.
Cata forta au lucrarile domniei sale asupra profanului,
ce mesaj sau cata intelegere confera acest mod de manifestare
artistica, este un subiect care nu mai conteaza.Ovidiu
Kloska prin lucrarilor sale prezinta o proprie viziune. Lucrarile
expuse exercita o anume magie asupra spectatorului,
oprit din curiozitate, din placere sau bucurie nedisimulate. Opera
sa va trece si cea de-a treia proba de
rezistenta, timpul, prin complexitatea compozitionala, adesea greu
de inteles pentru simplu privitor. Cu un plus de
emotie si, prin emotia starnita din inefabil si mister, fara sa
dorim o explicatie concreta, logica, acest vernisaj are un
anume magnetism. Sa ne lasam, deci, vrajiti de aceste imagini, fie
numai si pentru bucuria clipei. Impresiile create ( din
impactul organic si imagine), improvizatiile ( produse din
prelucrarea datelor de inconstient) au creat
emotie aferenta actului artistic, au transmis trairea artistului,
asa cum probabil si-a dorit. Lumea creata de Ovidiu
Kloska, supusa atentiei noastre, amprenta ei asupra memoriei
noastre afective, bucuria, in cele din urma, este tot ce
are importanta la finalul vizionarii unui vernisaj. "
MAriana Vartosu, scriitor |
|
